Tot ce primim este un dar,… un dar de la Dumnezeu, de la părinți, de la viață. Nu trebuie să trecem cu vederea peste toate lucrurile pe care le avem, ci să le prețuim pentru că sunt oameni care și-ar dori ceea ce noi avem.
Un tânăr credea că are o viață proastă și plictisitoare. Își dorea bogăție, aventură și fericire. Tatăl său i-a dat o parte din moștenire. Tânărul a trăit o anumită perioadă din propria plăcere. Apoi banii s-au terminat și a rămas pe stradă. Și abia atunci și-am dat seama cât de bine îi era cu tatăl său. În acel moment, a devenit gelos pe muncitorii de pe moșia tatălui său. Tânărul a decis să se întoarcă acasă și să-și ceară iertare. Spera ca măcar tatăl său îl va angaja.
Morala e că din păcate nu apreciem la timp ce ne oferă viața și Dumnezeu și de cele mai multe ori regretăm, pentru că atunci când pierdem ce avem, înțelegem importanța a tot ce am avut.
Nu vă plângeți de viața pe care o aveți, nu vă plângeți că viața e grea, bucurați-vă că sunteți în viață, că puteți să vă ridicați din pat dimineața, că aveți puterea în fiecare zi să o luați de la capăt, bucurați-vă de oamenii dragi, de sănătate și apreciați corect valoarea tuturor lucrurilor pe care le aveți. Nu risipiți cu nesăbuință timpul, banii și lucrurile pe care le aveți ci învățați să vă bucurați de tot.