Nicu Covaci, fondator și lider al trupei Phoenix, a murit. Artistul de 77 de ani s-a stins din viață din cauza agravării unor probleme de sănătate. Tratamentul postoperatoriu „nu s-a putut finaliza din cauza complicaţiilor” și „lucrurile nu se îndreaptă deloc spre bine”, anunțau, miercuri, membrii Trupei Phoenix.
A murit Nicu Covaci
„De azi ne-asteaptă, Dincolo,
Cel Ce Ne-a Dat Nume.
Prin TOT ce ne-a lăsat Mostenire,
Nicu Covaci este, de azi,
Pururi,
NEMURITOR!”.
Este mesajul apărut, vineri, pe pagina de Facebook Phoenix Transsylvania.
„Spuneam, acum puţină vreme, că vom reveni cu detalii despre starea lui Nicu deîndată ce vom avea vesti bune. Şi am tot aşteptat. Şi aşteptat… Realitatea este că lucrurile nu se îndreaptă deloc spre bine. Tratamentul postoperatoriu nu s-a putut finaliza din cauza complicaţiilor, iar asta ne ţine conectaţi şi cu emoţii. Mari emoţii! Vom reveni, pe măsură ce situatia va suferi modificări. Noi vă mulţumim pentru sutele de mesaje şi pentru că ne sunteţi aproape în această perioadă dificilă! Conform dorinței Sfântului Nicolae de a continua, cu fiecare întâlnire ne daţi forţa de-a rămâne uniţi şi la rândul nostru foarte aproape de voi!”, a scris trupa Phoenix pe Facebook.
Covaci a fost operat la 22 martie luna martie la Spitalul Judeţean Timişoara, unde a fost supus unei operații pe creier. El a început să aibă probleme de sănătate la începutul lunii martie, când a început să simtă că îi amorțește fața. După un RMN, medicii i-au depistat o tumoră cerebrală. Potrivit Opinia Timisoarei , liderul formatiei Phoenix a urmat ședinte de radioterapie, după ce i-a fost extirpată tumora.
Cine a fost Nicu Covaci
Nicolae Covaci, fondatorul formaţiei Phoenix, s-a născut la 19 aprilie 1947, în Timişoara. Compozitor, chitarist, pictor şi grafician, el a studiat din copilărie pianul, acordeonul, precum şi limbile străine. Ulterior, a învăţat să cânte la muzicuţă şi a luat lecţii de chitară. A urmat studiile Liceului de arte plastice şi la Institutul de Arte Plastice din Timişoara, potrivit blogului personal.
La începutul anilor ’60, a înființat formația de chitariști „Sfinții”, alături de un coleg de școală, Kamocsa Camo Bela. În 1964, numele formaţiei s-a schimbat în Phoenix. În perioada 1964-1966 au cântat în săli studenţeşti şi în cluburi din Timişoara, piese din repertoriul unor formaţii celebre la acea vreme – The Beatles, The Rolling Stones, The Monkees sau The Animals. Trupa lui Covaci a început să fie invitată la Bucureşti, în emisiuni de televiziune, devenind cunoscută în toată ţara, potrivit Agerpres.
Trupa Phoenix a susținut primul concert în Bucureşti, în 1965, în sala Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografie, iar apoi a fost invitată să înregistreze în studioul radioului naţional. Atunci au fost înregistrate piese ca „Ştiu că mă iubeşti şi tu”, prelucrările folclorice „Dunăre, Dunăre” şi „Bun e vinul ghiurghiuliu”. Tot atunci, membrii formaţiei au început colaborarea cu textierul Victor Cârcu, care a scris versurile primelor hit-uri ale trupei: „Vremuri”, „Şi totuşi ca voi sunt”, „Nebunul”, „Floarea stâncilor”, înregistrate pe două EP-uri Electrecord.
La Festivalul Naţional de artă studenţească de la Iaşi, în aprilie 1968, Phoenix a câştigat „Marele Premiu” şi premii speciale de interpretare, compoziţie, întrecând trupele Roşu şi Negru şi Mondial. În 1969 apare cel de al doilea disc EP, „Floarea stâncilor”, cu patru compoziţii proprii.
Trupa Phoenix a compus muzica pentru filmul „Canarul și viscolul”
Trupa Phoenix participă la festivalul naţional studenţesc de la Bucureşti unde prezintă opera rock „Omul -36:80” şi primeşte, la prima ediţie a Festivalului Club A, premiul pentru creativitate şi originalitate.
În acelaşi an, regizorul Manole Marcus a solicitat formaţiei să scrie muzica filmului „Canarul şi viscolul”, unde există o secvenţă în care apar membrii trupei.
După emigrarea lui Moni Bordeianu, în toamna anului 1970, Nicu Covaci a luat în formaţie alţi membri, moment în care repertoriul trupei au apărut piese ca „Dorinţa”, „Aminteşte-ţi”, „Niciodată”, „Ochi de ţigan”.
Phoenix a participat la a doua ediţie a Festivalului Club A, în 1971, unde a obţinut mai multe premii individuale de interpretare. În acelaşi an, au intrat în trupă Mircea Baniciu (ca solist), Josef „Ioji” Kappl şi Costin Petrescu. Tot în 1971 a apărut albumul „Cei ce ne-au dat nume”.
Formaţia Phoenix a fost trimisă să reprezinte România la Festivalul „Lira de aur”, în mai 1973, la Bratislava (Cehoslovacia) şi apoi la „Festivalul Discului”, în octombrie 1973, la Sopot (Polonia). La 19 noiembrie 1973, a avut loc la Sala Palatului concertul Sfinx + Phoenix. Atunci, Phoenix a prezentat, în premieră pentru bucureşteni, piesele „Mica Ţiganiadă”, „Andrii Popa”, „Strunga” şi piesa care a dat titlul noului disc – „Mugur de fluier”.
Cum a fost interzisă trupa Phoenix în comunism
La sfârșitul anului 1973, trupa Phoenix a fost conceput spectacolul „Zoosophia”, titlu ce avea să se schimbe în „Cantafabule”. Acesta a fost prezentat în premieră la sala Olimpia din Timişoara, în februarie 1975, iar după scurt timp la Bucureşti. Discul a apărut ortografiat greşit, „Cantofabule”, fiind vândut în peste 500.000 de exemplare.
„Formaţia Phoenix a fost interzisă în 1974. (…) Mi-am dat seama că nu mai merge şi m-am hotărât să plec. (…) De cum am ajuns în Amsterdam, am început să umblu pe la studiouri ca să mă interesez cum să continui cu trupa afară. (…). Singura soluţie era să-i scot ilegal din ţară. Disperarea m-a împins să fac gestul ăsta. (…) I-am băgat în boxele Marshall şi am pornit spre graniţă. Noaptea (…), am ajuns la Orşova. Grănicerii (…) mi-au spus să descarc maşina şi să trec la percheziţie corporală. Le-am spus că în maşină se află instalaţia mea (…). Unul se urcase pe boxa în care era Ţăndărică şi îşi bălăngănea picioarele la un centimetru de obrazul lui. Până la urmă mi-au dat drumul şi am început să trec barajul spre sârbi. (…) Când am terminat, mă pun şi sârbii să deschid maşina. Când au văzut atâta amar de scule, au trântit uşa maşinii şi mi-au spus ‘Idi’. Am luat-o în sus pe munte. (…) Băieţii au ieşit la lumină odată cu ziua şi când m-au întrebat unde suntem, m-am uitat în jur la brazi şi la norii aurii de la picioarele noastre şi le-am spus ‘În rai’ „, a scris Nicu Covaci pe blogul personal.
În acea perioadă, Nicu Covaci a început să predea artă la o universitate populară din Germania, după ce directoarea şcolii îl angrenase în tot felul de activităţi, inclusiv seminarii la Marea Nordului, notează Agerpres.
Stabiliţi în Germania, Nicu Covaci şi membrii trupei – mai puţin Mircea Baniciu – au activat sub numele Mad House şi Transsylvania Phoenix. Ei au scos câteva discuri şi i-au cunoscut pe Manfred „Mani” Neumann (vioară, voce), şi pe Tom Buggle (bass), care aveau să apară, alături de Covaci şi Ţăndărică, pe albumul „Transsylvania Phoenix”.
Nicu Covaci și Phoenix au revenit în România după Revoluția din 1989
În luna mai 1990, are loc prima întâlnire a lui Nicu Covaci cu publicul român după o absenţă îndelungată din ţară, la festivalul de la Palatul Copiilor din Bucureşti – unde cântă, doar împreună cu Mircea Baniciu, câteva piese cunoscute ale trupei Phoenix. În acelaşi an, trupa cântă la Paris şi pregăteşte primul turneu în România, având loc înregistrări în formula Covaci, Baniciu, Kappl şi Lipan.
Au urmat „întâlnirea de 30 de ani” de la Sala Polivalentă, unde au putut fi văzuţi aproape toţi foştii componenţi ai trupei, mai puţin Mircea Baniciu, şi concertele susţinute de Phoenix în compania unor orchestre simfonice. În 1997 apare CD-ul „Aniversare 35”, iar în 1998 un turneu de amploare al trupei, în cele mai mari oraşe ale României. Un an mai târziu, a fost înregistrat un maxi-CD – „Ora – Hora”, urmat de un turneu în Germania şi în România, mai menţionează site-ul Ziarul Timișoara.
În 2000, Nicu Covaci a efectuat un nou turneu în România – după ce a renunţat la colaborarea cu Ovidiu Lipan Ţăndărică şi Ioji Kappl -, în care a prezentat compoziţii noi şi noua sa trupă. Tot atunci a apărut albumul „În umbra marelui urs”, însoţit de o variantă engleză, unde a participat şi Malcolm J. Lewis, fostul basist al formaţiei Black Sabbath, având loc şi un turneu de prezentare a discului nou în Germania.
Nicu Covaci, decorat de președintele României
La 4 aprilie 2003, Nicolae Covaci primeşte de la Eugen Simion, preşedintele Academiei Române, diploma ‘Distincţia culturală’. În 2007, cu ocazia împlinirii a 45 de ani de activitate muzicală şi pentru contribuţia la dezvoltarea muzicii rock din România a formaţiei Phoenix, Nicu Covaci a fost decorat cu ‘Ordinul Meritul Cultural în Grad de Cavaler”, potrivit Rador
În octombrie 2005, Phoenix a lansat albumul „Baba Novak” printr-un concert la Sala Palatului, ce a marcat 45 de ani de existenţă a trupei.
La 1 noiembrie 2008, în clubul „Silver Church” din Bucureşti, a avut loc concertul de lansare a unui nou album de creaţie, „Back to the Future…”, realizat împreună cu Moni Bordeianu. În 2014, apare maxi-single-ul „Asgard”, ce conţine şi piesele „Vino, Ţepeş!”, „Nevermind” şi „Nunta”. În martie 2015, Nicu Covaci a efectuat turneul ”Remember the 60s”.
La 19 aprilie 2017, când Nicu Covaci a aniversat 70 de ani, la Arenele Romane a avut loc spectacolul-concert ”Phoenix 55 & Friends Rock Edition”, care a marcat 55 de ani de existenţă a trupei Phoenix.
Pasionat de artele plastice, artistul prezintă pe blogul personal multe dintre creaţiile sale din domeniul picturii. De asemenea, Nicu Covaci este pasionat de motociclete şi de sport, el practicând, de-a lungul anilor, atletism, canotaj, karate, box, înot şi scufundat sportiv. Artistul este şi autor de cărţi. El a publicat volumele „Phoenix: Însă eu, o pasăre” şi „Phoenix. Giudecata înţelepţilor” în 2014, la Editura Integral, conform serialreaders.com.
Între cele mai recente înregistrări ale lui Nicu Covaci cu Phoenix se numără albumele „Eminescu Eternul Phoenix – Simboluri ale imaginarului eminescian în muzica românească” (2018), „The 80’s” (2019), „Remastered Tape” (2020).