Parlamentul European are un set de reguli precise, cu sancțiuni atașate, menite să asigure buna desfășurare a ședințelor din plen
Prima ședință din plenul Parlamentului European, desfășurată joi, 18 iulie, în care Ursula von der Leyen a fost realeasă în funcția de președintă a Comisiei Europene, a reprezentat și o dovadă că regulile interne ale instituției vor fi testate serios în următorii cinci ani, în care Diana Șoșoacă va reprezenta România la Bruxelles. Așa cum s-a întâmplat și în Parlamentul României, unde după provocările celor de la AUR au fost introduse noi sancțiuni în regulamentul camerei, și forul de la Bruxelles ar putea introduce noi reguli pentru a elimina astfel de acțiuni.
Ce sancțiuni riscă Diana Șoșoacă în Parlamentul European
Regulamentul de procedură al Parlamentului European statuează, încă din primele articole, că europarlamentarii trebuie să aibă un comportament caracterizat de respect reciproc, care „se bazează pe valorile și principiile definite în tratate și, în special, în Carta drepturilor fundamentale și păstrează demnitatea Parlamentului. În plus, comportamentul deputaților nu trebuie să compromită buna desfășurare a lucrărilor parlamentare, menținerea securității și a ordinii în clădirile Parlamentului sau funcționarea echipamentelor Parlamentului.
În dezbaterile parlamentare, deputații nu adoptă comportamente și limbaje denigratoare, rasiste sau xenofobe și nici nu desfășoară pancarte”, se arată la Art. 11 din Regulamentul de procedură al legislativului de la Bruxelles.
Nerespectarea acestor norme și principii, se arată în documentul citat, atrage un set de sancțiuni. Articolul 165 statuează o serie de măsuri imediate în cazul în care un deputat nu respectă regulile de conduită. Sunt exact măsurile pe care le-am văzut puse în aplicare de către președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, care a cerut scoaterea din plenul PE a liderei SOS România.
Astfel, primele două alineate precizează că, în cazul în care un deputat aduce atingere bunei desfășurări a ședinței, președintele îl cheamă la ordine, pentru prima abatere, dar și în caz de recidivă. Abia la a treia abatere, sau dacă perturbarea continuă, președintele poate retrage dreptul la cuvânt și chiar cere escortarea din sală a parlamentarului în cauză.
„Dacă perturbarea continuă, sau în cazul unei noi recidive, Președintele poate retrage dreptul la cuvânt deputatului respectiv și acesta sau aceasta poate fi exclus(ă) din sală de către Președinte pentru restul ședinței. De asemenea, în cazuri deosebit de grave, Președintele poate să recurgă la această ultimă măsură imediat, fără o a doua chemare la ordine. Secretarul General asigură, fără întârziere, punerea în aplicare a unei astfel de măsuri disciplinare cu ajutorul aprozilor și, dacă este
necesar, al personalului de securitate al Parlamentului”, se mai arată în documentul citat.
Înregistrările pot fi șterse
O altă prevedere interesantă în cazul măsurilor imediate îi oferă președintelui Parlamentului European posibilitatea nu doar de a întrerupe ședința din plen, dar și să ceară întreruperea transmisiunilor TV și chiar ștergerea înregistrărilor în anumite cazuri. Astfel, regulamentul prevede că, în cazul în care scandalul provocat de un deputat produce agitație, iar aceasta poate compromite desfășurarea dezbaterilor, președintele PE poate suspenda sau închide complet ședința plenului.
„Președintele poate hotărî întreruperea transmisiei în direct a ședinței în cazul în care un deputat folosește un limbaj sau are un comportament calomniator, rasist sau xenofob. Președintele poate decide să elimine din înregistrarea audiovizuală a lucrărilor acele părți din discursul unui deputat care conțin un limbaj calomniator, rasist sau xenofob”, se mai arată în documentul citat, ce prevede că aceleași reguli sunt valabile și în ședințele comisiilor sau delegațiilor din Parlamentul European.
În ceea ce privește sancțiunile pentru încălcarea normelor și principiilor pe baza cărora deputații își desfășoară activitatea, Regulamentul PE spune că pentru aplicarea oricărei sancțiuni este necesară o decizie motivată din partea președintelui Parlamentului, care poate cere observații din partea deputatului sancționat, care poate fi convocat chiar și la o audiere.
Apoi, în stabilirea sancțiunii, Președintele Parlamentului European va face o distincție între comportamentele de natură vizuală, „care pot fi tolerate în măsura în care nu sunt injurioase, difamatoare, rasiste sau xenofobe și păstrează limite rezonabile”, și comportamentele ce provoacă o perturbare activă a activității parlamentare.
În ceea ce privește sancțiunile efective, acestea sunt în număr de cinci, iar prima dintre ele este mustrarea. A doua sancțiune ce poate fi impusă vizează indemnizația de ședere, ce poate fi suspendată până la 30 de zile. „Pierderea dreptului la indemnizația de ședere pentru o perioadă care poate să dureze între două și treizeci de zile”, se arată la punctul b, al alineatului 3, Art. 166.
Indemnizația de ședere este diurna zilnică a unui europarlamentar, care se ridică la 350 de euro. Deși această sumă poate varia în rare ocazii, în sensul că deputații pot primi doar jumătate din această sumă dacă nu participă la voturile din plen din ziua respectivă sau dacă ședințele au loc în afara UE, această sancțiune înseamnă că Diana Șoșoacă poate fi sancționată cu până la 10.500 de euro pe lună.
A treia sancțiune ce poate fi impusă de către președintele PE este suspendarea participării de la activitățile instituției pe o perioadă între două și 30 de zile. Așa cum am văzut anterior, această măsură ar atrage după sine și pierderea unor indemnizații. Regulamentul precizează însă că interdicția nu vizează participarea la ședințele plenare, unde dacă un deputat nu participă la jumătate din ședințele dintr-un an, atunci pierde jumătate din indemnizația lunară pentru cheltuieli generale de 4.950 de euro.
„Fără a aduce atingere dreptului de vot în ședință plenară și sub rezerva, în acest caz, a respectării stricte a regulilor de conduită, suspendarea temporară a participării la toate sau la o parte din activitățile Parlamentului pentru o perioadă care poate să dureze între două și treizeci de zile în care Parlamentul sau oricare dintre organele, comisiile sau delegațiile sale se reunesc”, se arată în regulamentul citat.
Ce alte sancțiuni îi poate impune Roberta Metsola
O ultimă sancțiune este interdicția ca deputatul/deputata în cauză să reprezinte Parlamentul în cadrul unei delegații interparlamentare sau orice alt forum interinstituțional pe o perioadă de un an. Și această sancțiune vine cu costuri financiare, în special diurnele de delegare și cheltuielile de deplasare. În final, ultima sancțiune prevăzute vizează încălcarea obligațiilor de confidențialitate, și conduce la pierderea dreptului de acces la astfel de informații timp de un an.
Regulamentul Parlamentului precizează că aceste sancțiuni pot fi „dublate în caz de încălcare repetată”, dacă deputatul refuză să se conformeze. Altfel spus, ele pot fi impuse în mod repetat.
O ultimă sancțiune, ce pare puțin probabil să fie aplicabilă în cazul Dianei Șoșoacă, este suspendarea dintr-o funcție sau dintr-un mandat intern deținut de deputatul/ deputata în cauză. Concret este vorba de funcții precum cea de președinte sau vicepreședinte al Parlamentului, al unei comisii sau delegații parlamentare, funcții pe care Diana Șoșoacă, care nu face parte dintr-un grup parlamentar, este puțin probabil să le obțină.
„Hotărând cu o majoritate de trei cincimi din voturile exprimate, reprezentând cel puțin trei grupuri politice, Conferința președinților poate propune Parlamentului să pună capăt mandatului Președintelui, al unui vicepreședinte, al unui chestor, al președintelui sau vicepreședintelui unei comisii, al președintelui sau vicepreședintelui unei delegații interparlamentare sau al oricărui alt titular al unui mandat, ales în Parlament, în cazul în care consideră că deputatul în cauză a comis o abatere gravă. Parlamentul ia o decizie cu privire la această propunere cu o majoritate de două treimi din voturile exprimate reprezentând majoritatea membrilor care îl compun”, se arată în Art. 21 al Regulamentului PE.
Actul din 20 septembrie 1976 prevede că terminarea mandatului de deputat în Parlamentul European pot fi prevăzute doar de legislația națională, iar în cazul României, Legea 33/2007 nu prevede acest lucru.