Cunoscut sub numele de Thermodul System, acest sistem asigură conservarea a până la 90% a energiei prin izolarea termică și este utilizat pe scară tot mai largă în America, Africa, Germania și Austria.

În doar 6 zile poți avea o casă Thermodul ridicată de la zero, fiind mai rapidă și mai ieftină decât alternativele similare. Mathe Laszlo a dezvoltat această soluție pentru a fi durabilă și prietenoasă cu mediul, dar și accesibilă.

Durata medie de construcție a unei case Thermodul este de 4 luni, cu etape precum ridicarea structurii de la fundație, construirea acoperișului și finisarea exterioară.

Cu ambiție, întreaga structură pentru o casă de 150 m2 poate fi montată în doar 1 zi, inclusiv planșeul, pregătind faza doi de construcție, turnarea betonului.

Alegând o casă construită pe sistemul Thermodul, economisiți până la 70% la costul încălzirii, beneficiați de izolație termică excelentă și mențineți un climat constant și plăcut în interior, reducând praf, mucegai și alergeni. Casele Thermodul oferă un confort modern și costuri reduse.

Aceste case sunt și mai accesibile decât cele tradiționale, cu costuri cu 20-30% mai mici. Tehnologia Thermodul System oferă o alternativă ecologică și bine izolată, adaptată nevoilor actuale. Casele Thermodul pot fi cheia pentru viitor, îndeplinind cerințele unei generații preocupate de mediul înconjurător și eficiența costurilor.

Desigur, chiar dacă avem doar o opțiune limitată, aceasta este mai bună decât nimic, însă nu observăm o diferență semnificativă. Putem face o comparație cu iarna: dacă purtăm o haină, dar neglijăm să purtăm ciorapi și o căciulă, suntem expuși riscului de a îngheța.

Asemenea, nu dorim să promovăm o anumită marcă de mașină, dar este evident că alegând un Logan sau un Mercedes, vom experimenta niveluri diferite de confort.

Este important să menționăm că prețurile pentru aceste case sunt mai accesibile decât cele pentru casele tradiționale din cărămidă, care au fost folosite timp de aproape un secol.

Inovatorul tehnologiei Thermodul System, Mathe Laszlo, susține că casele viitorului sunt perfect adaptate principiilor generatiei Y: preocupare pentru mediu, costuri reduse și maximizarea spațiului în locuințe.

Cunoaștem deja că piața americană a primit cu brațele deschise această inovație, dar rămâne de văzut dacă și România va adopta aceste schimbări pentru a răspunde cerințelor noii generații.

În ceea ce privește costurile, invenția dezvoltată de Mathe Laszlo este cu aproximativ o treime mai ieftină. Aceasta implică o construcție ecologică, care nu utilizează lemn și este prietenoasă cu mediul, dar, de asemenea, oferă o izolare termică de înaltă calitate.

Acesta avertizează împotriva percepției greșite că doar aplicarea unui strat de polistiren de 10 centimetri pe exteriorul casei ar însemna o izolare eficientă.

Pentru cei cu standarde mai ridicate, Thermodul System oferă servicii personalizate de design interior și arhitectură, cu o vastă experiență în amenajarea interioară și proiecte de design pentru o gamă variată de locuințe și spații.

Grădinăritul, pentru mulți, nu este doar un hobby, ci o artă. Fiecare element dintr-o grădină, fie că este plantat intenționat sau apare natural, are un scop și beneficii potențiale. Unul dintre aceste plante este iarba grasă, adesea ignorată și considerată o simplă buruiană. Dar este corect să o eradici imediat din grădina ta? Acest articol analizează de ce ar trebui să te gândești de două ori înainte de a îndepărta iarba grasă.

1. Introducere în Iarba Grasă

Înainte de a intra în motivele pentru care ar trebui să păstrezi iarba grasă, este esențial să identifici ce este aceasta. Iarba grasă, sau Portulaca oleracea, este o plantă suculentă care se găsește frecvent în grădini, adaptabilă la diferite condiții climatice. Deși poate părea o simplă buruiană, aceasta are multe beneficii pe care s-ar putea să nu le cunoști.

2. O Putere Nutrițională

A. Acizi grași esențiali Omega-3: Iarba grasă este una dintre puținele plante care conțin o cantitate semnificativă de acid alfa-linolenic, un acid gras omega-3. Acizii omega-3 se găsesc de obicei în pește, ceea ce face din iarba grasă o alternativă excelentă pentru vegetarieni.

B. Bogată în vitamine și minerale: De la vitamina A, C până la magneziu și potasiu, iarba grasă oferă o varietate de nutrienți esențiali care sunt benefici pentru sănătatea generală.

3. Calități Medicinale

Istoric, multe culturi au folosit iarba grasă pentru proprietățile sale medicinale.

A. Proprietăți antioxidante: Iarba grasă conține doi tipi de pigmenți betalainici, care au proprietăți antioxidante puternice. Antioxidanții sunt cunoscuți pentru combaterea radicalilor liberi din organism, prevenind astfel deteriorarea celulară.

B. Anti-inflamatoare: Proprietățile anti-inflamatorii ale plantei pot ajuta la calmarea diferitelor afecțiuni, de la iritații ale pielii până la inflamații interne.

4. Ușor de Cultivat și Întreținut

Iarba grasă este o plantă rezistentă, ceea ce o face ușor de întreținut chiar și pentru grădinarii începători.

A. Rezistentă la secetă: Fiind o plantă suculentă, iarba grasă poate supraviețui și prospera în condiții de uscare. Capacitatea sa de a reține apă înseamnă că nu necesită udare frecventă.

B. Rezistentă la dăunători: Spre deosebire de alte plante care pot atrage dăunători, iarba grasă rămâne de obicei neafectată, reducând astfel necesitatea utilizării pesticidelor.

5. Utilizări Culinare

Iarba grasă nu este doar pentru grădină; poate fi, de asemenea, o adăugare delicioasă în bucătărie.

A. Ingredient versatil: Cu un gust ușor acidulat și sărat, iarba grasă poate fi folosită în diverse preparate. De la salate la tocănițe, gustul său unic poate îmbunătăți multe rețete.

B. Sursă de pectină: Iarba grasă conține pectină, care poate fi utilizată ca agent de îngroșare pentru supe sau tocănițe.

6. Prietenă a Celorlalte Plante

Prezența ierbii grase în grădină poate fi benefică pentru plantele înconjurătoare.

A. Îmbogățirea solului: Iarba grasă are rădăcini adânci care pot aduce nutrienți mai aproape de suprafață, îmbogățind solul și beneficiind plantele vecine.

B. Acoperire naturală a solului: Natura sa de plantă cu creștere joasă oferă o acoperire naturală, ajutând la reținerea umidității și prevenind eroziunea solului.

7. Beneficii pentru Mediu

Într-o perspectivă mai largă, lăsarea ierbii grase să crească poate contribui pozitiv la mediu.

A. Sechestrarea carbonului: Ca toate plantele, iarba grasă absoarbe dioxidul de carbon, având un rol, deși mic, în compensarea emisiilor de carbon.

B. Sprijin pentru polenizatori: Florile mici, galbene ale ierbii grase atrag diferiți polenizatori, inclusiv albinele și fluturii benefici, ajutând la menținerea echilibrului ecologic al grădinii.

8. Apel Estetic

A. Adaugă varietate: Cu frunzele sale cărnoase și natura sa extinsă, iarba grasă poate adăuga o textură și o formă diferită grădinii tale, rupând monotonia.

B. Înflorește vara: Când multe plante s-ar putea ofili în căldură, iarba grasă continuă să înflorească, oferind o notă de culoare cu florile sale galbene mici.

Concluzie

Lumea grădinăritului este vastă și plină de alegeri. Decizia de a păstra sau de a elimina o plantă ar trebui să se bazeze pe cunoștințe și înțelegere. Deși mulți ar putea considera iarba grasă un oaspete nedorit, motivele menționate anterior subliniază numeroasele sale beneficii.

De la valoarea sa nutrițională la contribuția sa ecologică, iarba grasă dovedește adagiul „Nu judeca o carte după copertă”. Așadar, data viitoare când vezi iarba grasă în grădina ta, poate că nu ar trebui să o consideri o buruiană de eliminat, ci o comoară ascunsă de apreciat. Acordând atenție acestor aspecte, nu doar că vei îmbunătăți sănătatea grădinii tale, dar și vei contribui la un ecosistem mai sănătos.

Gabriel Dorobanțu a fost unul dintre artiștii din România care nu a scăpat de infectare cu noul virus, și mai mult decât atât, a și avut multe de chinuit din cauza complicațiilor.

Din fericire, într-un final a reușit să se vindece, dar a avut de înfruntat o durere și mai mare – artistul și-a pierdut mama.

Gabriel Dorobanțu, la un pas de moarte

Pandemia a venit cu multă durere pentru cântărețul Gabriel Dorobanțu.

S-a îmbolnăvit de Covid-19, a făcut o formă gravă a virusului, a stat internat în spital și a fost la un pas de moarte

Totul s-a întâmplat în urmă cu patru luni, când testul lui Gabriel Dorobanțu a ieșit pozitiv la coronavirus.

Artistul în vârstă de 67 de ani a stat internat 12 zile la Spitalul din Băicoi și ajunsese să cântărească 65 de kilograme. Au fost zile cumplite pentru artist, care povestește că a fost la un pas de moarte.

Gabriel Dorobanțu a avut o relație foarte bună cu părinții săi.

Pe tatăl lui l-a pierdut în urmă cu mai mulți ani, și rămăsese doar cu mama, despre care spune că era un bun observator al vieții lui artistice.

Viorel Lis, fostul edil al capitalei, a ajuns la vârsta de 78 de ani și se confruntă cu probleme grave de sănătate. Într-un moment de răzgândire, a decis că nu mai dorește să fie incinerat, ci își dorește o înmormântare tradițională. Cu toate acestea, lipsa unui loc de veci părea să fie un obstacol major, dar situația a fost rezolvată cu ajutorul unei verișoare.

Oana Lis, soția sa devotată, este alături de el în fiecare clipă, luptând cu dificultățile financiare și emoționale.

Viorel Lis își dorește să fie înmormântat

Fostul primar al Bucureștiului, Viorel Lis, a ajuns într-o situație dificilă din punct de vedere al sănătății. Deși inițial dorea să fie incinerat, acesta s-a răzgândit și acum își dorește să fie înmormântat în mod tradițional. Această decizie a venit într-un moment de reflecție profundă și a fost dezvăluită de soția sa, Oana Lis.

„Nu mai vrea să fie incinerat, s-a răzgândit! Va fi înmormântat acolo de unde e el. Viața e o luptă și trebuie să luptăm, însă, până în ultima clipă!„, a declarat Oana Lis pentru Click.

Problema majoră care a apărut a fost lipsa unui loc de veci. Fostul edil, aflat într-o situație financiară precară, nu avea resursele necesare pentru a achiziționa un loc de veci. Însă, cu ajutorul unei verișoare, acest obstacol a fost depășit. Verișoara i-a oferit lui Viorel un loc de veci cadou, asigurându-i astfel liniștea sufletească de care avea nevoie.

Oana Lis, alături de soțul său în ciuda dificultăților
Oana Lis s-a dovedit a fi un stâlp de rezistență pentru Viorel Lis în aceste momente dificile. Deși se confruntă cu dificultăți financiare majore, Oana a făcut tot posibilul pentru a-i asigura soțului său cele necesare. Tratamentele medicale costisitoare și lipsa de bani au forțat-o să ia măsuri drastice, inclusiv amanetarea verighetei și cererea de donații.

„Așa sunt eu, nu mă lasă inima. Mi-au zis și oamenii de acolo: Oana ești extraordinară! Vin persoane care-și lasă mama, pe cei dragi în spital și nu mai vin zece zile să le aducă o apă, un iaurt. Mi se pare trist. Eu nu sunt așa, Viorel e familia mea și voi lupta pâna în ultima clipa! Sper să pot!„, a spus Oana Lis conform aceleași surse.

Cu toate criticile și dificultățile întâmpinate, Oana nu a renunțat. Ea rămâne alături de Viorel, îngrijindu-se de el zi și noapte. Aceasta este determinată să-i fie alături până la sfârșit, indiferent de sacrificiile pe care trebuie să le facă.

Un exemplu de devotament și iubire
Povestea lui Viorel și a Oanei Lis este o lecție de viață despre devotament și iubire necondiționată. În ciuda problemelor de sănătate și a dificultăților financiare, cei doi rămân uniți și se sprijină reciproc. Viorel, care în trecut a fost o figură publică importantă, se confruntă acum cu fragilitatea vieții, dar găsește în Oana un sprijin de neclintit.

Această situație tragică subliniază importanța sprijinului familial și a iubirii în momentele cele mai dificile. De asemenea, arată cât de imprevizibilă poate fi viața și cât de important este să avem alături persoane care ne iubesc și ne susțin necondiționat.

În final, Viorel Lis și-a găsit liniștea în ideea că va fi înmormântat conform dorințelor sale tradiționale, în timp ce Oana Lis continuă să lupte pentru a-i oferi soțului său tot confortul de care are nevoie în ultimele sale clipe.

Oamenii au fost ȘOCAȚI când au văzut ce iese din mare. Turiştii de pe litoralul românesc au rămas surprinşi de ce au văzut în apă. Odată cu valurile mării, a fost adus la mal un delfin rănit

Delfinul a fost tras din apă, în încercarea de a fi salvat, însă fără nici o şansă. Specialiştii spun că este vorba despre un mamifer din specia Delphinus Delphis.

Pe corpul acestuia au fost găsite mai multe răni, cel mai probabil provenite de la plasele pescarilor.

În Marea Neagră trăiesc trei specii de mamifere marine:

delfinul comun – Delphinus delphis ponticus
afalinul – Tursiops truncatus ponticus
marsuinul – Phocoena phocoena relicta
Delfinii din Marea Neagră se diferențiază atât prin caracteristicile morfo-anatomice, cât și prin natura hranei de bază, care, în cazul afalinului și marsuinului, este constituită din pești și alte organisme bentice, iar în cazul delfinului comun este constituită din pești și alte organisme aflate în masa apei.

În funcție de aceste elemente, fiecare specie preferă anumite habitate: primele două specii sunt întâlnite cu preponderență în zonele din apropierea coastelor, în timp ce delfinul comun este întâlnit, de obicei, în zonele de larg.

Delfinul comun are culoarea gri albăstruie spre brun pe partea dorsală, cu o limită laterală în forma literei „V“, foarte deschis; o bandă pigmentată, mai mult sau mai puțin întunecată, unește maxilarul inferior cu inserția înotătoarelor pectorale; dorsala, pectoralele și caudala de culoare neagră la brun cenușiu.

La naștere, dimensiunile sunt de 0,80-0,95 m. În Marea Neagră, nu depășește 2 m (masculul – 177 cm, iar femela 159 cm). Este foarte sensibil la poluările chimice și acustice. În general, se grupează în cârduri de 10-15 exemplare, de asemenea în cupluri sau indivizi izolați. Înoată foarte rapid, atinge viteze de aproximativ 50 km/oră. Execută plonjări de scurtă durată și respiră frecvent la suprafață, la intervale de 1/3 secunde. Populează adâncimi maxime de 70 metri.

Maturitatea sexuală o atinge la vârsta de 2 ani, durata gestației este de 10 luni, înțărcarea la 4 luni. Prezintă instinct matern foarte dezvoltat. Longevitatea a fost estimată la 25-30 ani. Hrana de bază o reprezintă peștii pelagici de talie mică (șprot, hamsie, gingirică) și crustacei, dar deseori în stomacul lor s-au întâlnit și alte specii – stavrid, bacaliar, lufar, chefal, rizeafcă, barbun, creveți și moluște. Rația zilnică de hrană este de circa 10 kg.