Un cutremur de 3.9 grade pe scara Richter s-a produs în urmă cu câteva minute în România. Zona în care s-a produs seismul este Drobeta Turnu Severin și Târgu Jiu.

Românii au mărturisit pe aplicația EMSC au mărturisit că s-a simțit destul de puternic cutremurul în unele zone, cum ar fi Rachiti, Gorj sau Târgu Jiu.

Ce spune INFP

Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului INCDFP transmite:
În ziua de 07 Septembrie 2024, la ora 09:06:22 (ora locală a României), s-a produs în OLTENIA, GORJ un cutremur slab cu magnitudinea ml 3.8, la adâncimea de 5.0 km.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 16km NV de Targu Jiu, 66km NE de Drobeta-Turnu Severin, 70km S de Hunedoara, 84km S de Deva, 97km E de Resita, 99km V de Ramnicu Valcea

Cutremure cu magnitudinea peste 4 produse în România (cronologie 2023-2024)

Mai multe seisme cu magnitudinea peste 4 s-au produs în România, în perioada 2023-2024:

2024

6 august – Un cutremur mediu, cu magnitudinea 4,1, s-a produs la ora locală 16:04, în judeţul Vrancea, zona seismică Vrancea, potrivit datelor publicate de INCDFP. Seismul a avut loc la adâncimea de 140 kilometri, în apropierea oraşelor: 43 km vest de Focşani, 66 km nord de Buzău, 67 km est de Sfântu-Gheorghe, 80 km est de Braşov, 95 km sud de Bacău, 97 km sud-vest de Bârlad şi 99 km nord-est de Ploieşti.

1 august – Un cutremur cu magnitudinea 4,4, revizuită de la 4,1, s-a produs la ora locală 15:09, în zona seismică Vrancea, judeţul Vrancea, potrivit informaţiilor publicate de INCDFP. Şi adâncimea la care a avut loc cutremurul a fost revizuită în scădere la 128,8 km, de la 140 km anterior.Seismul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 38 km vest de Focşani, 55 km nord de Buzău, 75 km est de Sfântu-Gheorghe, 85 km est de Braşov, 93 km nord-est de Ploieşti, 99 km sud-est de Bârlad.

7 mai – Un cutremur cu magnitudinea 4,1 s-a produs la ora 18:32, în judeţul Buzău, potrivit INCDFP. Seismul a avut loc la adâncimea de 140 kilometri (km) în apropierea următoarelor oraşe: 44 km vest de Focşani, 51 km nord de Buzău, 72 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 80 km est de Braşov şi 86 km nord-est de Ploieşti, potrivit sursei citate.

29 februarie – Un cutremur cu magnitudinea 4,2 grade pe Richter s-a produs, la ora locală 11:25, în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău, potrivit informaţiilor publicate de INCDFP. Seismul s-a produs la adâncimea de 140 km, în apropierea următoarelor oraşe: 57 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 59 km vest de Focşani, 60 km nord-vest de Buzău, 64 km est de Braşov şi 80 km nord-est de Ploieşti.

15 ianuarie – Un cutremur cu magnitudinea 4,3 grade s-a produs la ora 11:01, în zona seismică Vrancea, judeţul Vrancea, la adâncimea de 80 de kilometri în apropierea următoarelor oraşe: 44 km vest de Focşani, 66 km est de Sfântu-Gheorghe, 73 km nord de Buzău, 81 km est de Braşov, 88 km sud de Bacău şi 93 km sud-vest de Bârlad.

2023
4 decembrie – Un cutremur cu magnitudinea 4,8 s-a produs la ora 0:05, în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău, la adâncimea de 132,5 kilometri (km) în apropierea următoarelor oraşe: 54 km nord-vest de Buzău, 57 km vest de Focşani, 63 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 68 km est de Braşov şi 77 km nord-est de Ploieşti.

10 noiembrie – Un cutremur cu magnitudinea 4,3 s-a produs la ora 19:48 în judeţul Gorj. Seismul a avut loc la o adâncime de 15 km la 14 km Nord-Vest de Târgu Jiu, 68 km Nord-Est de Drobeta-Turnu Severin, 70 km Sud de Hunedoara, 85 km Sud de Deva şi 96 km Vest de Râmnicu Vâlcea.

25 octombrie – Un seism cu magnitudinea 4,2 s-a produs la ora locală 9:25, în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău. Seismul a avut loc la adâncimea de 140 kilometri în apropierea următoarelor oraşe: 56 kilometri sud-est de Sfântu-Gheorghe, 57 km nord-vest de Buzău, 58 km est de Braşov, 68 km vest de Focşani, 70 km nord de Ploieşti, 97 km nord-est de Târgovişte.

16 septembrie – Un cutremur cu magnitudinea 4,2 s-a produs la ora locală 9:16, în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău, la adâncimea de 130,7 km în apropierea următoarelor oraşe: 56 km nord-vest de Buzău, 58 km nord-est de Sfântu-Gheorghe, 62 km est de Braşov, 64 km vest de Focşani şi 73 km nord-est de Ploieşti.

21 august – Un cutremur cu magnitudinea 4,5 s-a produs la ora 0:39, în Oltenia, judeţul Gorj, la adâncimea de 14 km în apropierea următoarelor oraşe: 10 km nord de Târgu Jiu, 73 km sud-est de Hunedoara, 76 km nord-est de Drobeta-Turnu Severin, 84 km vest de Râmnicu Vâlcea, 87 km sud de Deva şi 98 km sud-vest de Sibiu. Acesta a fost urmat, la ora 1:00, de o replică de magnitudine 2,6 pe Richter, la adâncimea de 14,4 km.

30 iulie – Un cutremur cu magnitudinea 4,1 s-a produs la ora 7:20, în zona seismică Vrancea, judeţul Vrancea, la adâncimea de 123,1 km în apropierea următoarelor oraşe: 38 km vest de Focşani, 66 km nord de Buzău, 72 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 85 km est de Braşov, 92 km sud-vest de Bârlad şi 93 km sud de Bacău.
7 iulie – Un cutremur cu magnitudinea 4,1 pe Richer s-a produs, la ora 15:23, în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău, la o adâncime de 140 de kilometri, în apropierea următoarelor oraşe: 57 km vest de Focşani, 57 km nord-vest de Buzău, 61 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 67 km est de Braşov, 80 km nord-est de Ploieşti.

20 iunie – Un cutremur cu magnitudinea 4,2 grade pe scara Richter s-a produs în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău, la ora 01:45, la adâncimea de 131,5 kilometri, în apropierea următoarelor oraşe: 52 kilometri nord-vest de Buzău, 60 km est de Braşov, 61 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 63 km nord-est de Ploieşti, 70 km vest de Focşani, 91 km nord-est de Târgovişte.
19 iunie – Un cutremur cu magnitudinea 4,1 grade pe scara Richter s-a produs, în Oltenia, în judeţul Gorj, la ora 8:26. Cutremurul a avut loc la adâncimea de 15 km, în apropierea următoarelor oraşe: 18 kilometri nord-vest de Târgu Jiu, 68 km nord-est de Drobeta-Turnu Severin, 68 km sud de Hunedoara, 82 km sud de Deva, 96 km est de Reşiţa şi 99 km vest de Râmnicu Vâlcea.
17 iunie – Un cutremur cu magnitudinea 4,3 grade pe scara Richter, revizuit de la 4,1, s-a produs în judeţul Buzău, la ora 13:13, la adâncimea de 111,2 km, revizuită de la 140 km, în apropierea următoarelor oraşe: 57 km nord-vest de Buzău, 59 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 60 km vest de Focşani, 65 km est de Braşov şi 77 km nord-est de Ploieşti.
6 iunie – Un seism de magnitudinea 5,2 pe Richter s-a produs la ora 20:26 în Banat, judeţul Arad, la o adâncime de 15 kilometri, în apropierea următoarelor oraşe: 11 km sud-est de Arad, 42 km nord de Timişoara, 68 km sud de Bekescsaba, 96 km nord de Resiţa, 99 km est de Szeged. Sute de case au fost avariate în comuna arădeană Ghioroc, între care şi clădiri publice, precum spitalul local. Seismul a fost urmat de 13 replici.

22 mai – Două seisme cu magnitudinea peste 4 grade pe Richer au avut loc în Banat, judeţul Arad. Primul, cu magnitudinea 4,9 pe Richer, revizuită de la 4,6, s-a produs la ora 20:46, la o adâncime de 15 kilometri, în apropierea următoarelor oraşe: 24 km sud-est de Arad, 45 km nord-est de Timişoara, 77 km sud-est de Bekescsaba şi 89 km nord de Reşiţa. Acesta a fost urmat de un alt seism cu magnitudinea 4,3 pe Richer, produs la ora 22:55, în aceeaşi zonă, la o adâncime de 9 kilometri, în apropierea următoarelor oraşe: 23 km sud-est de Arad, 48 km nord-est de Timişoara, 75 km sud-est de Bekescsaba şi 91 km nord de Reşita.

11 martie – Un cutremur cu magnitudinea de 4,1 grade pe Richter s-a produs la ora 14:09, în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău, la o adâncime de 140 de kilometri, în apropierea următoarelor oraşe: 57 km nord-vest de Buzău, 58 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 61 km est de Braşov, 64 km vest de Focşani, 73 km nord-est de Ploieşti.

17 februarie – Un cutremur cu magnitudinea 4,3, s-a produs la ora 11:11, în Oltenia, judeţul Gorj, la adâncimea de 8,7, conform datelor INCDFP. Iniţial, conform datelor automate ale calculatorului, magnitudinea era de 4,4 şi adâncimea de 15 kilometri. Cutremurul a reprezentat cea mai puternică replică, până la acest moment, a seismului de 5,7 pe scara Richter din data de 14 februarie.
14 februarie – Un cutremur cu magnitudinea 5,7 a fost înregistrat la ora 15:16, în judeţul Gorj, la o adâncime de 40 de kilometri şi a fost localizat la 102 km nord de Craiova, 120 km sud-vest de Sibiu şi 146 km vest de Piteşti. Cutremurul a fost urmat, într-un interval de aproape 15 minute, de două seisme, cu magnitudini de 3,5 şi 3,4 pe Richter, şi de 200 de replici, cu magnitudini între 2 şi 3, până la 15 februarie. Câteva zeci de blocuri şi case din mai multe localităţi ale judeţului, mai multe instituţii publice şi lăcaşuri de cult au suferit fisuri în urma cutremurului.
13 februarie – Un cutremur cu magnitudinea 5,2 pe Richter s-a produs, la ora 16:58, în judeţul Gorj, la o adâncime de 16,5 kilometri şi a fost localizat la 109 km sud-vest de Sibiu. Seismul a fost urmat de trei replici, cu magnitudini de 2,4, 2,8 şi 3,4 pe Richter. Cea mai importantă replică, de 3,4 pe Richter, s-a produs la ora locală 17:50, la o adâncime de 8,2 kilometri la 104 km sud-vest de Sibiu. A fost resimţit şi în judeţul Hunedoara şi în Valea Jiului; nu a produs pagube la niciuna dintre cele patru mine sau la Termocentrala Paroşeni.

Preparatul care nu trebuie să lipsească de pe masă pe 8 septembrie este unul important. De asemenea, este și delicios, iar în general nu prea lipsește de pe nicio masă festivă. Ce semnificație are acesta?

Preparatul care nu trebuie să lipsească de pe masă pe 8 septembrie

Pe 8 septembrie, creștinii sărbătoresc Nașterea Maicii Domnului. De altfel tradiția spune că cifra 8 este asociată cu viața veșnică. Iar sărbătoarea este una cât se poate de importantă, încărcată de numeroase tradiții și obiceiuri.

De altfel Nașterea Maicii Domnului este prima sărbătoare de toamnă. În același timp vorbim despre prima sărbătoare a anului bisericesc în care creștinii iau aminte la exemplul Fecioarei și se roagă pentru sănătate și liniște.

Cât timp a trăit, Maica Domnului a fost o persoană generoasă și blândă. Aceasta le oferea celor bolnavi câte puțin din puținul ei. Iar o mulțime de oameni credeau în ajutorul ei și se rugau la ea, la fel cum o fac și astăzi.

Preparatul care nu trebuie să lipsească de pe masă pe 8 septembrie este strâns legat de acest detaliu. Este vorba despre cozonac, un desert sățios, care de altfel este oferit la numeroase sărbători precum Paște sau Crăciun.

Ce semnifică cozonacul pregătit de Nașterea Maicii Domnului, de fapt

Se spune că în realitate, cozonacul amintește de bunătatea și generozitatea Maicii Domnului. De asemenea, conform tradiției, cozonacul trebuie făcut cu o zi sau două înainte de Nașterea Maicii Domnului. Acesta se face după rețeta tradițională.

Totuși, el poate fi umplut fie cu nucă, fie cu rahat și pot fi adăugate și alte arome. Acesta trebuie dus la biserică, alături de fructe și de colivă pentru a fi sfințit. Odată sfințit, cozonacul se taie în felii groase și se împarte la cei sărmani.

Totodată, e bine ca o parte din el să fie păstrată și adusă acasă. Preparatul care nu trebuie să lipsească de pe masă pe 8 septembrie poate fi completat de fructe și alte dulciuri. De altfel tradiția spune că e bine să se dea de pomană fructe de toamnă bine coapte precum struguri, dar pere sau prune.

Acestea la rândul lor trebuie duse la biserică pentru a fi sfințite, iar mai apoi împărțite. Ideal ar fi ca ele să ajungă la oameni sărmani, însă pot fi împărțite și la vecini, dar și la rude.

Un muzician de legendă s-a stins din viață

Felician Mureșan, unul dintre cei mai mari saxofoniști ai României și o legendă în muzica populară, a murit, așa cum a anunțat familia sa pe Facebook. Cunoscut și sub numele de „Muri”, Felician a fost considerat unul dintre simbolurile Clujului, orașul din care provenea.

Absolvent al Liceului de Muzică din Cluj, Felician Mureșan a colaborat de-a lungul carierei sale cu unele dintre cele mai renumite formații de folclor din România, printre care Românașul, Mugurelul, CUG, Doina și Cununa Transilvana.

O pierdere imensă pentru lumea muzicii populare

Anunțul privind trecerea lui Felician Mureșan a căzut ca un trăsnet pentru fanii muzicii populare din România. În vârstă de 67 de ani, Felician a fost unul dintre cei mai iubiți și respectați artiști ai genului său muzical, iar moartea sa a lăsat un gol imens în lumea muzicii din România.

Pentru Aurel Tămaș, un alt nume important din lumea muzicii populare, Felician Mureșan a fost nu doar un coleg, ci și un prieten apropiat.

Pe Facebook, Aurel Tămaș și-a exprimat profundul regret pentru pierderea lui „Muri”, remarcând calitățile umane și artistice ale lui Felician și transmițându-și condoleanțele pentru familia îndurerată.

O moștenire muzicală impresionantă

Felician Mureșan a fost unul dintre cei mai talentați saxofoniști ai României și un muzician de excepție care a influențat un întreg gen muzical.

Cu un har și un talent inegalabil, Felician a lăsat în urmă o moștenire muzicală impresionantă și a fost o sursă de inspirație pentru mulți artiști români.

Lumea muzicii populare din România își ia adio de la unul dintre cei mai mari artiști ai săi, dar moștenirea lui Felician Mureșan va rămâne mereu vie. Sunetele saxofonului său și talentul său inegalabil vor rămâne în amintirea fanilor și a colegilor săi muzicieni.

Felician Mureșan, un artist de legendă, un om talentat și un prieten drag, va rămâne mereu în inimile celor care l-au cunoscut și l-au iubit. Odihnește-te în pace, Muri!

Cine și-a anunțat retragerea din echipa Neatza cu Răzvan și Dani? Nu i-a fost deloc ușor să ajungă la această decizie.

Demisie la Antene! Și-a anunțat plecarea de la Neatza cu Răzvan și Dani

O schimbare neașteptată s-a produs recent la celebrul matinal “Neatza cu Răzvan și Dani”. Alex Munteanu, un reporter îndrăgit de public, a anunțat că părăsește echipa după trei ani de colaborare.

Alex Munteanu, unul dintre reporterii apreciați ai matinalului, a luat decizia de a-și încheia colaborarea cu show-ul de la Antena 1. După trei ani petrecuți alături de Răzvan, Dani și restul echipei, acesta și-a anunțat recent demisia.

Alex a ales să comunice personal această veste fanilor săi. El a publicat un videoclip pe TikTok și Facebook în care explică de ce a luat această decizie.

În mesajul său, Alex a recunoscut că nu i-a fost deloc ușor să părăsească “cel mai urmărit matinal din România” și “cea mai bună și profesionistă echipă de live din România”. Cu toate acestea, el a simțit că este momentul pentru o schimbare în cariera sa.

Alex Munteanu părăsește matinalul Neatza cu Răzvan și Dani. Care e motivul

Alex Munteanu a dezvăluit că inițial nu și-a dorit să fie reporter. Totuși, a acceptat acest rol știind că trebuie să înceapă de jos și să muncească din greu pentru a evolua în carieră.

Alex a recunoscut că a ajuns într-un punct în care simte nevoia de mai mult. El consideră că s-a plafonat în poziția actuală și dorește să treacă la un nou nivel profesional.

„Da, am plecat de la ‘Neatza cu Răzvan și Dani și nu e clickbait. Pentru cei care se întreabă de ce nu mă mai văd la televizor și pentru a nu lăsa loc speculațiilor și interpretărilor, am deci să înregistrez acest mesaj. Nu este absolut deloc ușor să pleci de la cel mai urmărit matinal din România, din cea mai bună și profesionistă echipă de live din România, și dintre niște oameni super faini, dar am decis să fac ceea ce simt.

Sincer să vă spun, nu mi-am dorit niciodată să fiu reporter, dar eram conștient că trebuie să o iau de jos, să muncesc, să ard toate etapele pentru a ajunge acolo unde îmi doresc și așa am și făcut, dar în același timp era conștient că voi ajunge în punctul în care voi dori mai mult și voi ajunge la plafonarea care mă va determina să trec la next level. Asta s-a întâmplat acum și am zis să fac ceea ce simt”, a declarat Alex Munteanu în clipul său, potrivit viva.ro.

Reporterul Alex Munteanu, despre echipa Neatza: „Sunt niște oameni deosebiți”

În ciuda plecării, Alex a avut numai cuvinte de laudă pentru foștii săi colegi. El i-a descris ca fiind niște profesioniști deosebiți, de la care a învățat enorm.

De asemenea, el le-a mulțumit telespectatorilor pentru că l-au urmărit și s-au distrat alături de el de-a lungul anilor.

„Mă bucur că tot ceea ce am realizat a fost în umra muncii și abilităților mele. Într-adevăr, au fost oameni și prieteni care m-au recomandat în locurile în care am evoluat, dar mai departe totul a ținut de mine.

Vreau să le mulțumesc din suflet tuturor colegilor mei, pentru că am învățat enorm de multe lucruri de la ei și împreună cu ei și am evoluat împreună. Sunt niște oameni deosebiți, profesioniști și chiar sunt foarte recunoscător pentru toată această perioadă prin care am trecut. Vreau să vă mulțumesc și vouă, pentru că m-ați urmărit și v-ați distrat alături de mine’, a continuat Alex Munteanu, în videoclipul postat online.

Vestea plecării lui Alex a fost primită cu tristețe de fanii emisiunii. Mulți dintre ei au lăsat comentarii de încurajare la postarea sa, urându-i succes în viitoarele proiecte.

Tartă de Mere cu Cremă de Patiserie – Desertul Care se Topește în Gură

Dacă îți dorești un desert rafinat și ușor de pregătit, această tartă de mere cu cremă de patiserie este exact ce ai nevoie! Aromele delicate de mere și scorțișoară, combinate cu textura fină a cremei de patiserie, vor transforma această tartă într-un deliciu care se topește în gură.

Ingrediente:

• 6 mere, curățate și feliate subțire
• 1 foaie de aluat pentru tartă, pregătită
• 1 lingură de zahăr
• 1 linguriță de scorțișoară

Instrucțiuni:

1. Pregătește aluatul: Așează foaia de aluat într-o tavă de tartă și înțeapă-l ușor cu o furculiță pentru a preveni umflarea în timpul coacerii.
2. Amestecă merele: Într-un castron mare, amestecă feliile subțiri de mere cu zahărul și scorțișoara până când sunt bine acoperite.
3. Asamblează tarta: Așează amestecul de mere peste aluatul din tavă, distribuindu-l uniform.
4. Adaugă crema de patiserie: Prepară crema de patiserie (crema pastelera) conform instrucțiunilor și întinde-o uniform peste stratul de mere.
5. Coace tarta: Preîncălzește cuptorul la 180°C și coace tarta timp de 30-35 de minute sau până când crusta devine aurie și crocantă.
6. Răcește și servește: Lasă tarta să se răcească complet înainte de a o tăia în felii. Servește-o simplă sau cu o lingură de frișcă pentru un plus de răsfăț.

Această tartă de mere cu cremă de patiserie este un desert perfect pentru orice ocazie, aducând un echilibru delicios între fructe și cremă! Poftă bună!